Cand in instalatii termice, care au functionat cu alti combustibili un instalator sanitare monteaza arzatoare pentru gaze, acestea sunt montate la focar lasand in jurul lor sau practicand separat, in placa frontala a focarului, orificii pentru accesul aerului secundar, de marimea prevazuta in documentatia tehnica a arzatorului si in mod obisnuit 1 cm2 la fiecare 1000 kcal/h consum maxim al arzatorului. Este bine ca pentru uz casnic (in gospodarii) un instalator sa monteze numai aparate si arzatoare cu aer primar si secundar nereglabil; arzatoarele care se monteaza la sobe, masini de gatit, cazane de baie, cuptoare de copt, construite pentru functionarea cu combustibil solid sau lichid, trebuie sa fie plasate cu sectiunea de aspiratie a aerului in afara, sa se afle in pozitie orizontala sau verticala cu scurgerea amestecului gaz-aer in sus si sa permita o supraveghere a arderii si o aprindere usoara. Atat la aparatele industriale cat si la cele casnice, cu comanda automatizata a arderii, se monteaza inaintea lor doua robinete de inchidere de catre instalator. In ceea ce priveste evacuarea gazelor de ardere, aceasta trebuie sa fie studiata si rezolvata la fiecare caz in parte de catre instalator, absolut cu grija si atentie ca si la montarea aparatului de consum. La instalatiile de uz neindustrial, pentru aparatele construite fara legatura la cos, orificiile de evacuare a gazelor arse si de ventilatie a incaperii se vor executa conform anumitor reguli si indicatii; pentru aparatele cu evacuare la cos, dupa marimea consumului de gaz, sectiunea minima a cosului la cladiri locuite are anumiti parametri de respectat - la stuturile si burlanele de fum dreptunghiulare, raportul laturilor nu trebuie sa fie mai mare de 1:1,5; sectiunea cosurilor de fum construite din piese fasonate, avand anumite suprafete interioare netede poate fi luata din anumite tabele, cu mentiunea ca diametrul minim la sectiunea rotunda sa nu fie mai mic decat 9 cm, iar dimensiunile minime ale laturilor la sectiunea dreptungiulara sa nu fie mai mici decat 8x10 cm. Cosul poate fi de sectiune circulara, patrata sau dreptungiulara, cu raportul maxim intre laturi de 1:1,5. Cosurile trebuie sa fie tencuite sau sa aiba olane in interior, iar la partea inferioara si la pod sa aiba orificii de control si de curatire. Inainte de racordarea aparatelor la cos sau de montarea arzatoarelor de gaze la sobe si aparate racordate deja, cosurile se controleaza, iar beneficiarului instalatiei i se va cere dovada ultimei curatiri a cosurilor. Pentru evacuarea gazelor de ardere se vor respecta urmatoarele masuri: aparatele consumatoare de gaze nu se racordeaza la cosuri care deservesc aparate consumatoare pentru alti combustibili; se vor evita cosurile comune, chiar in cazul aparatelor consumatoare numai de gaze; daca conditiile locale ale constructiei impun folosirea unui cos la doua aparate, racordarea acestora se va face in unghi ascutit, in directia de evacuare a gazelor arse, iar sectiunea cosului trebuie sa corespunda consumului total al celor doua aparate; racordarea la cosuri a aparatelor se face prin burlane de tabla imbinate intre ele in asa fel, incat eventuala apa de condensare din gazele arse sa nu picure in afara lor; traseul burlanelor va fi mai scurt si numai ascendent spre cos; cand conditiile locale impun racorduri mai lungi, atunci portiunea orizontala nu va depasi lungimea de 3,5 m, iar portiunea verticala de burlan va fi mai mica de 0,4 m. Orice domeniu de activitate are specificul sau. Sectorul instalatiilor este unul amplu, unde fiecare detaliu conteaza. Un instalator trebuie sa fie bine pregatit, mai ales daca executa o lucrare in domeniul gazelor. Capacitatea de a lucra in echipa, cunostinte generale din diverse domenii si cat mai solide, putere de executie rapida si eficienta, toate acestea definesc un bun instalator; toate acestea presupun dorinta de munca, implicare si foarte mare atentie.
Tags: instalator sanitare, instalator
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu