Eveniment fără precedent. Au fost necesare doar câteva zile pentru ca È™tirea efectuării celei mai mari donaÈ›ii din istoria de peste nouă sute de ani a Universității din Oxford să facă inconjurul lumii: Mica Ertegün (aristocrată emigrantă în USA, de origini româneÈ™ti, cunoscută È™i cu numele de Ioana Maria Banu), văduva magnatului fondator al Atlantic Records Ahmet Ertegün, a donat 26 de milioane de lire sterline (echivalentul a 41 milioane de $ USA) disciplinelor umaniste, fondând astfel the Mica and Ahmet Ertegün Graduate Scholarship Programme in the Humanities.
Un act de generozitate fără precedent, iar asta pe fondul reducerii drastice a fondurilor dedicate umanioarelor atât în Marea Britanie, dar È™i în alte state ale Uniunii Europene È™i a crizei globale. AÈ™a cum merita să fie, evenimentul a fost consemnat de către BBC News Online, The Guardian, The Times, The Independent, New York Times, Washington Post, Wall Street Journal, Boston Globe, CBC News Canada, NME Magazine, etc. Știm cu toÈ›ii că Ahmet Ertegün, prin intermediul Atlantic Records, este cel ce a lansat nume precum Eric Clapton È™i Ray Charles, John Coltraine dar È™i faimoasele formaÈ›ii The Rolling Stones si Led Zeppelin; È™i mai È™tim că familia Ertegün a jucat un rol fundamental în promovarea genului rythm & blues È™i a jazz-ului, aÈ™a cum È™i a soul ricordings, începând cu anii ’50. Cu o cifră de afaceri de aproape 15 bilioane de $ în 1999, epoca digitală reduce la „doar” 10, 1 bilioane de $ (vezi articolul Atlantic Records hits milestone on digital music sales), conform unei analize New York Times din 2008. Însă nu era digitală în domeniul distribuÈ›iei înregistrărilor muzicale americane ne interesează aici, aÈ™a cum nici cifra globală de afaceri a Atlantic Records. Rămâne emblematică alegerea văduvei Mica Ertegün de a dona fonduri extrem de generoase studiilor umaniste.
Nimic contemporan nu seamănă atât de mult cu gestul văduvei lui Ahmet Ertegün! Privind înapoi, spre epoca medievală, chiar È™i Henric al III-lea ar fi gelos să afle că mecenatului monarhic i se poate substitui în istoria sa, donaÈ›ia uriașă a unei doamne de origini aristocrate către o instituÈ›ie academică britanică. În fine, brusc ai senzaÈ›ia unei descinderi în plină epocă renascentistă, ori în FlorenÈ›a lui Lorenzo de Medici, diplomat È™i politician, patronul artiÈ™tilor, poeÈ›ilor, literaÈ›ilor ori în plină epocă monarhică britanică, parcă È™tergându-te de acelaÈ™i umăr cu Edward al III-a, ori cu Henric al IV-lea, etc.
Pasiune È™i datorie. Ahmet Ertegün, fiul primului diplomat al Turciei în Statele Unite (1935), iubeÈ™te arta È™i creÈ™te într-o familie unde pasiunea pentru muzică, dar È™i carierele diplomatice par să se conjuge în acelaÈ™i ritm, cu acelaÈ™i aplomb. Fratele lui Ahmet, Nesuhi Ertegün, întocmai tatălui său, va deveni diplomat de carieră (diplomat al Turciei în ElveÈ›ia, FranÈ›a, Anglia È™i, în fine, USA), însă va reuÈ™i să aibă acelaÈ™i fler È™i viziune în interiorul Atlantic Records. Mica Ertegün este la rându-i o figură proeminentă în domeniul designului interior, cu o strălucită carieră în Statele Unite. Se căsătoreÈ™te în 1961 cu Ahmet Ertegün È™i îi rămâne o parteneră fidelă. Numele ei s-a înscris în istoria donaÈ›iilor Universității din Oxford È™i este numele cel mai important din întreaga istorie a filantropiei îndreptată către prestigioasa instituÈ›ie academică britanică.
Este cea care a ales să finanÈ›eze pe termen foarte lung studii dedicate muzicii, filologiei, literaturii, istoriei artei, studiilor asiatice si arheologice, fondând È™i o catedră de studii interdisciplinare ce-i poartă numele. Ce miză au aceste discipline pentru secolul al XXI-lea? Rămâne încă de văzut. Răspunsurile pot fi multiple, însă o donaÈ›ie importantă de bani răspunde pragmatic mult mai mult decat ar putea milita vreodată exponenÈ›i ai studiilor umaniste pentru materiile lor, în eventualitatea plasării la o bursă imaginară a valorilor.
Promovare inteligentă. Evocând erudiÈ›ia lui Ahmet Ertegün în materie de muzică rock’n’roll, John Paul Jones, basistul formaÈ›iei Led Zeppelin, îl consideră un inovator È™i un mentor, cf. The Guardian. ( Music mogul’s widow gives £26m to Oxford University for scholarships ) În egală măsură, lăsându-ne să apreciem posibilitatea coabitării erudiÈ›iei muzicale È™i a viziunii lui Ahmet asupra industriei înregistrarilor muzicale cu cea a eruditiei academice, vedeta rock afirmă că este mândru de programul de burse fondat de către văduva magnatului. Deci se poate! De la viziunea promovării la scară globală a înregistrărilor muzicale la cea a promovării È™tiinÈ›elor umaniste pe bază de merit, în cazul familiei Ertegün, se poate face trecerea.
Sigur, pentru a face mecenat, ai nevoie măcar de ingredientele È™i de gustul tezaurizării unui imens patrimoniu financiar, ai nevoie de o viziune managerială pe termen lung, dar mai ai nevoie È™i de gustul comisionării, de memoria bursei valorilor ce formează, dinamizează È™i protejează o civilizaÈ›ie. O istorie a mecenatului european în zona universitară, de la origini până în prezent merită a fi scrisă. Studiile de istorie a mecenatului în universitățile Angliei medievale ale lui Alan B. Cobban de la Universitatea din Liverpool sunt un foarte bun început.
Gesturi similare celui al Micăi Ertegün? Exemplific cu un singur caz, întâmplător, cel care-mi vine acum în minte, anume cazul colecÈ›ionarei multimilionare Dominique de Menil, prietena apropiată È™i confidentă pentru multe decenii a părintelui Andrei Scrima. Citind corespondenÈ›a inedită (vezi arhiva A. Scrima, New Europe College, BucureÈ™ti) dintre pr. Andrei Scrima È™i Augustin Dupré La Tour S. J., îmi rezultă efortul acesteia de a oferi sume importante de bani pentru fondarea, respectiv, susÈ›inerea decenală a Departamentului de studii islamo-creÈ™tine, în prezent Institutul de studii islamo-creÈ™tine de pe lângă Facultatea de studii religioase a Universității Saint-Joseph din Beirut. Era în perioada războiului civil din Liban.
Citeste tot articvolul si comenteaza pe Contributors.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu